joi, 10 mai 2012

SEMNIFICAŢIILE ZILEI DE 10 MAI

Ziua de 10 Mai are semnificaţii multiple în istoria românilor. Este vorba, în primul rând, de data de 10 Mai 1866, când Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depune jurământul în calitate de Domnitor al României sub numele de Carol I(foto).
În condiţii în care Moldova şi Muntenia se aflau sub suzeranitate otomană şi protectorat rusesc, aducerea unui Prinţ străin dintr-o Casă domnitoare din Europa apuseană era o mai veche cerinţă a clasei politice româneşti. După înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii (1853-1856) şi convocarea Congresului de Pace de la Paris în februarie 1856, românii au fost consultaţi în privinţa viitoarei lor organizări în cadrul Divanurilor ad-hoc din 1857. Aici, alături de susţinerea ideii unirii celor două Principate Moldova şi Muntenia într-un singur stat sub numele de România, se solicita şi un Prinţ străin pe Tronul noului stat creat. Raţiunile erau de ordin intern şi extern: necesitatea înlăturării rivalităţilor pentru Tron ale vechilor familii boiereşti şi dobândirea independenţei de stat a României cu sprijinul Puterilor europene şi al Casei domnitoare din care ar fi provenit Prinţul. Alegerea unui Prinţ din Casa prusiană de Hohenzollern-Sigmaringen era socotită benefică, atât ca urmare a înrudirii acestei Case domnitoare cu cea a lui
Napoleon al III-lea (foto) al Franţei, cât şi a prestigiului de care se bucura în Europa vremii. În al doilea rând, este vorba de data de 10 Mai 1877 când parlamentarii şi cercurile guvernante ale vremii îi aduceau la cunoştinţă Domnitorului Carol I actul independenţei de stat a României, după ce cu o zi în urmă, la 9 Mai 1877, avusese loc proclamarea independenţei în Parlament de către ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu. Intenţia oamenilor politici era aceea de a lega acest măreţ şi curajos act de data depunerii jurământului de către Carol I ca Domnitor al României la 10 Mai 1866, demonstrând în acest fel justeţea ideii aducerii unui Prinţ străin. În al treilea rând, data de 10 Mai 1881 reprezintă momentul încoronării lui Carol I al României şi a soţiei sale, Elisabeta, ca Rege şi, respectiv, Regină. Coroana Regelui Carol I (foto)
era făurită din oţelul unui tun capturat la Plevna de trupele române în războiul de independenţă. La data de 14 martie 1881 fusese proclamat Regatul României, însă încoronarea nu a putut avea loc atunci ca urmare a funeraliilor Ţarului Alexandru al II-lea asasinat de nihiliştii ruşi. Astfel, data de 10 Mai a căpătat o triplă semnificaţie şi avea să fie sărbătorită ca zi naţională a României din 1866 până în 1947, când prin samavolnicie monarhia era abolită şi înlocuită cu un regim republican.

Niciun comentariu: